Cei care au vazut spectacolul BLIND stiu ca la un moment dat, la inceputul spectacolului “imi bag o andrea prin mana”. Curge sange si tot ce trebuie. Evident ca eu in nici un moment nu subestimez publicul si nu ma astept ca ei sa ma creada ca eu chiar bag andreaua prin mana pentru ca… eu chair nu o bag. E doar un moment artistic in care vreau sa transmit ceva.

Acum cateva saptamani, cand am facut spectacolul pentru blogeri, am avut o problema tehnica la acel moment si practic, fara sa dau detalii, trucul nu a mai putut fi facut.

Eu tin foarte mult la ce fac si in acel moment, ca sa fac cumva sa iasa, am decis ca… ar fi bine sa… il bag pe bune. Si m-am apucat, m-am strofocat, m-am chinuit… a cedat si andreaua. S-a indoit in mana si nu am reusit sa fac nimic in schimb, m-am ales cu patru gaurele in antebrat.  “Eu m-am chinuit foarte mult sa fac antebratul asta” si eu mi-am dat “de m-am julit”, ce-i drept, nu asa rau cum s-a julit “perversul de pe targul ocna“.

Mana mea arata dupa de zici ca am jucat Heroin Hero dar ce nu fac eu pentru arta. Pai ori suntem golani, ori nu mai suntem!

PS: Pe 23 octombrie, avem BLIND la Glendale.  Va astept!

PPS: Titlul articolului vine de la numele momentului cu andreaua.