Aseara am fost la Campulung. Un prieten de acolo mi-a spus: “Sa nu te astepti la public civilizat”. M-am dus increzator ca indiferent ce fel de public o sa fie, o scot eu cumva la capat ca doar de-asta am atata experienta. Am vazut tot felul de publicuri in tot felul de locuri si cred ca am vazut, nu pe toate, dar destule.

Am plecat la drum cu muzica tare in masina, energizante si chef de spectacol. Am ajuns acolo si desi era mica locatia(Kaffa), “simteam” locul si asteptam cu nerabdare sa treaca timpul de dupa probele de sunet si lumina ca sa incep.

Cand a inceput sa vina lumea, am inceput sa imi confirm ce mi-a zis amicul meu. Pareau genul de oameni care au venit mai degraba la un spectacol de bataie in ciocolata intre doua “domnisoare” cu dorinta arzatoare de afirmare. Ba chiar, inainte de a incepe spectacolul, auzeam din sala un individ care striga “sa vina scamatoriiiiii”. Entuziasmul mi-a scazut imediat.

A inceput spectacolul, a intrat Paul, apoi am intrat si eu si vreau sa va spun ca… a fost unul din cele mai reusite spectacole din tara. Publicul s-a dovedit a fi extraordinar, nu se sfiau sa participe pe scena, aplaudau, radeau, tipau de fiecare data cand era cazul iar la final am simtit o sala plina de oameni care aplaudau sincer. Erau si oameni mai putin educati dar nu in sensul rau si chiar ei(incluziv cel care striga inainte  ’scamatorii’) au venit dupa spectacol la noi sa ne felicite si sa ne stranga mana.

Patronul localului(Dan) si cei de acolo au fost foarte primitori, atenti, seriosi si au lucrat impreuna cu noi sa facem totul sa iasa bine. Multumim!

Morala ar fi ca nu e bine sa judeci dupa aparente, sa nu subestimezi oamenii, sa acorzi sanse si… sa te duci cu incredere la Campulung(un oras foarte mic) sa faci spectacol.