Am vazut la TVR3 un reportaj despre o doamna care a plecat dintr-un sat din Olt, a ajuns in Olanda si de acolo se intoarce in fiecare an si aduce oamenilor din satul ei natal tot felul de ajutoare: biciclete, mobila, obiecte de uz casnic, etc. Era incantata de ce facea si este intr-adevar, la prima vedere, un gest foarte frumos. Asta incercau sa sublinieze si cei care faceau reportajul.
Un gest foarte frumos dar cu care eu nu sunt complet de acord. Mie personal mi se pare ca nu trebuie sa dai oamenilor lucruri asa pur si simplu. Ce invata oamenii care primesc aceste ajutoare? Invata ca daca stau asa primesc degeaba lucruri, invata ca e buna starea in care sunt si atitudinea lor din moment ce sunt rasplatite, invata ca li se cuvin lucruri asa pur si simplu.
Eu personal, as fi facut un program in care, pentru a primi toate aceste ajutoare, oamenii trebuiau sa demonstreze ca le merita. Nu trebuie sa ii pui sa munceasca pentru ele dar sa ii pui sa aiba o anumita atitudine care ajuta la dezvoltarea societatii. Poate sa se ajute intre ei la diverse, poate sa adune gunoaiele de pe strada, poate sa taie iarba din jurul dispensarului, poate sa, poate sa… Trebuie sa arate oamenilor ca daca sunt mai buni, lumea lor se schimba in bine.
Lasand povestea asta deoparte, trebuie sa va spun ca mi s-a intamplat si mie azi ce s-a intamplat si altora care chiar ne-au povestit si aici pe blog. Mergeam pe trotuar si din partera opusa venea un grup de vreo 4 fete(20-25 de ani) care aratau ca si cum ar putea veni dintr-un loc in care ar fi putut sa vina niste ajutoare. Isi desfaceau niste inghetate. Amabalejele le-au aruncat pur si simplu pe jos. Am zis uneia dintre ele: “Vezi ca ti-a picat ceva pe jos”. Ea zice: “Aaaaa… nu, e doar asta de la inghetata.”(amuzata de faptul ca eu am crezut ca ea chiar a pierdut ceva).
Trebuia sa ii donez o bicicleta.
1 comment
Add comment
Sau o matura. (obiect de uz casnic)